întotdeauna fără pași la vedere
de frica celorlalți oameni care
mi-ar fi urmărit convingerile
cum se îngroapă de vii

(dar nici moartea nu știe uneori să fie sigură)

e ca și cum ai umbla pe un bulevard
care nu se termină niciodată

somnambul
cu zâmbetul lăsat în colțul gurii
dureros de niciodată
uitat
călcam deasupra pământului de ochi închiși
nevinovat și gol în judecata mea
de câine